Pe drumul meu inspre mal incepusem sa aud gheata cum crapa sub picioarele mele. De frica, am inceput sa grabesc pasul, stiind ca daca mai pierd vremea mult pe lac sigur voi fi scos de acolo intr-un cub de gheata sculptat dupa forma corpului meu. Zis si facut. Am grabit pasul, iar cu 15 metri inainte de malul lacului gheata a inceput sa se sparga sub picioarele mele. Am inceput sa fug, insa degeaba. Simteam apa rece cum imi intra prin pantofi si se duce in sus pe picior. Incepeam sa ma scufund. Am incercat sa dau din maini, insa mi-erau mult prea amortite ca sa ma ajute cu ceva.
Urmatorul lucru pe care mi-l amintesc e ca m-am trezit pe patul de spital.
Va urma.